hondafan
MODELE 1963 - 2024
HONDA N360
03.1967
 

In anul 1966, al patrulea an de activitate automobilistica al firmei HONDA, ascensiunea spre cele mai inalte culmi se face cu pasi mici dar rapizi. Si totusi prea mici pentru mai marii raspunzatori ai firmei ce hotarasc astfel dezvoltarea unui autovehicul care sa se vanda la o scara mult mai mare decat modelele deja existente.
Scopul acestei masuri nu este numai rentabilizarea afacerii ci si etalarea definitiva a firmei, cu drepturi depline si recunoscuta pe plan national si international ca si producator auto veritabil.
Aceasta intr-o perioada de expansiune agresiva a intregii industrii nipone.
Alegerea modelului cu care sa se dea lovitura, avand in vedere lipsa de experienta a firmei la clasele compacta si mare dar si cascada de lansari din clasa microautomobilelor, raspunsul este foarte simplu.
Prin urmare noul venit trebuia sa fie un model din aceasta clasa, sursa de inspiratie neputand fi alta decat celebrul model englezesc Austin Mini 850 daca tinem seama de multitudinea de asemanari dintre cele doua modele.
Asadar scopul nu putea fi decat unul: tot ce poate fi imbunatatit la ultimul numit, trebuie imbunatatit.
In fruntea conducerii acestui proiect foarte ambitios, raspunzatorii aveau sa fie:
Motoo Nakajima lider principal, Yoshio Nakamura, Shinmura Kimio si Tadashi Kume pe partea motoare si Takeshi Minamoto si Yutaka Urano pe partea de design.
Iar rezultatele aveau sa fie imbucuratoare: cu exceptia numarului cilindrilor, a cilindreei si a tipului de racire a motorului, mai toate detaliile tehnice sunt aproximativ asemanatoare sau usor superioare modelului original. Inclusiv designul sau cubic, cu patru locuri si hayon integrat.
Explicatia pentu cele trei exceptii este simpla: cei doi cilindri ai motorului intalnit pe modelul japonez sunt deajuns pentru cilindreea sa, cilindreea sa este maximul permis de legea micro-automobilelor iar racirea pe aer a acestuia se datoreaza faptului ca in acei ani, firma Honda studia intens etalarea acestui tip de racire, inclusiv pentru monoposturile participante in cursele de Grand Prix.

Modelul N360 are o insemnatate istorica foarte importanta pentru marca japoneza, acesta fiind purtatorul atributului "primul automobil Honda" in mai multe randuri.
Printre acestea se numara: primul model produs si vandut in volum mare, primul model exportat in volum mare, primul model produs in afara Japoniei, primul model ce a putut fi achizitionat prin propria retea de concesionari auto si primul model de la clasa sa ce avea sa dispuna de o cutie de viteze automata.
Dar nu in ultimul rand acesta avea sa fie primul automobil al marcii nipone ce dispune de configuratia totul in fata (tractiune si motor).
In ciuda faptului ca s-au scris multe despre motorul sau cum ca ar avea la baza un motor de motocicleta, deoarece unele caracteristici ale acestuia sunt similare cu cele ale motoarelor de motociclete (precum racirea pe aer si montarea cutiei de viteze pe baia de ulei in loc de a fi montata ca o unitate separata), realitatea a fost exact inversa.
Modelul de fata n-a dispus niciodata de un motor de motocicleta, ba din contra, pe baza acestuia mai marii firmei convinsi de mai multi top-manageri americani, au dezvoltat celebrul motor de 750cc de pe modelul CB750, o motocicleta legendara ce avea sa devina o piatra de hotar in istoria motociclismului.
N360 avea sa fie cel de-al X-lea model auto din istoria firmei Honda respectiv una din cele trei noutati automobilistice ale anului 1967 din Japonia (alaturi de modelele LN360 si TN360).

Din punct de vedere estetic avem de-a face cu o creatie simpla si tipica acestei clase din anii '60.
Partea frontala de dimensiuni mari gazduieste capota motorului si grila radiatorului de dimensiune medie. Ultima numita gazduieste mai multe elemente cromate inclusiv sigla firmei si proiectoarele de ceata.
In continuare, spre exterior, urmeaza farurile rotunde in pur spirit al microautomobilelor. Bara de protectie completeaza descrierea partii frontale, partea de jos terminandu-se cu patru mici fante de aer.
Partea laterala ce dispune de suprafete mari, incepe cu micile lampi catadioptru de semnalizare de culoare portocalie, urmate de oglinzile exterioare de forma rotunda. Acestea sunt montate pe aripi.
In partea stanga a plafonului, langa montantul B al caroseriei, se gaseste antena radio.
Manerele usilor sunt in pozitie orizontala. Deasemenea usita rezervorului este amplasata lateral pe partea stanga, la mijlocul automobilului. Tot aici gasim linia centrala foarte accentuata ce se prelungeste simplu pe intregul lateral al masinii. Totul se termina cu cate o fanta de aerisire pe fiecare parte.
Partea spate gazduieste suprafata vitrata si hayonul sustinut de cele doua balamale ale sale. Hayonul contine suportul de numere si cele doua sigle (model si varianta).
Deasemenea incuietoarea si manerul portbagajului pe care se regaseste si sigla firmei.
Aici mai gasim si cele doua lampi spate formate din doua elemente conturate foarte proeminent in crom continuandu-se mai departe cu bara de protectie si aparatorile de noroi (dotare optionala).
La interior modelul este disponibil in mai multe culori, numarul acestora variind de la o versiune la alta.
Acestea in combinatie cu tabloul de bord si volanul in doua sau dupa caz, trei spite (diferite variante de pe piata japoneza).

Prezentat oficial in premiera mondiala in cadrul celei de a XIII-a editie a vestitului Tokyo Motor Show din toamna anului 1966, modelul N360 avea sa fie lansat pe piata in luna martie a anului urmator.
Acesta avea sa reprezinte prima forma de caroserie din cele patru disponibile in urmatorii ani ce au la baza aceasi platforma. Aceasta de fata este denumita sedan, urmata fiind de un microcombi, LN360, o microcamioneta, TN360 si un coupe, Z360.
In paleta modelelor auto de la acel moment, acesta ocupa locul mezinului alaturi de modelele S800 Coupe, S800 Cabriolet, T360, T500, L800 si P800.
Pentru inceput modelul avea sa fie disponibil intr-o unica varianta, N360.
Spre sfarsitul aceluiasi an avea sa i se alature varianta M (Mood - stare de spirit; denumire datorata imbunatatirii confortului fata de varianta standard) iar doua luni mai tarziu, in februarie 1968, avea sa fie lansata pe piata si varianta S (Sporty, denumire datorata echipamentelor ce inlesnesc un condus cu tenta sportiva).
Acestea au fost dotate dupa cum urmeaza:
N360: sistem de incalzire si degivrare, stergatoare parbriz, iluminare spate, lampi pozitie laterale, centuri de siguranta, anvelope cu talon alb, scrumiera (fata si spate), ventilator, spalator parbriz, roata de rezerva si set de scule. Aceasta la un pret de pornire de 313.000 yen.
N360S: printre altele tot ce include varianta Standard alaturi de scaunul soferului rabatabil, pneuri negre, lampi de ceata, centuri de siguranta in trei puncte (doar pentru locurile din fata), volan sport, sport metru, maciulia schimbatorului de viteze din lemn, jantele rotilor dotate cu capac, oglinzi sport, terminatia tobei de esapament din material inoxidabil si claxon in doua tonuri. Aceasta la un pret de pornire de 359.000 yen.
N360M: include tot ce ofera primele doua variante alaturi de bancheta spate rabatabila si fractionata, covor la podea, usi captusite, radio auto, protectie praguri laterale, viziera la ambele locuri din fata. Aceasta la un pret de pornire de 367.000 yen.
Numarul de culori la exterior este de trei, Light Scarlet (cu tapiteria usilor in culoarea Ivory Gray si banchete pe negru), Ivory White (cu tapiteria usilor dar si a banchetelor pe negru respectiv rosu) si Sand Blue (cu tapiteria usilor dar si a banchetelor pe Navy Blue).
Cateva luni mai tarziu isi face aparitia o a patra culoare: Adria Blue (cu tapiteria usilor dar si a banchetelor pe Ivory Pearl), intalnita insa extrem de rar.
Aceasta configuratie este pastrata pana in primavara anului 1968, cand avea sa fie lansata o serie de noutati.

Tehnica

Din punct de vedere tehnic modelul prefigureaza urmatoarele particularitati:
motorul sau in doi cilindri in linie cu arbore cu came in chiulasa (SOHC) si supape in cap este amplasat transversal in fata.
Acesta dispune de o chiulasa si bloc motor construite din aliaje usoare, camasile cilindrilor fiind de tipul uscat, vilbrochenul dispunand de patru paliere.
Sistemul de alimentare dispune de un carburator orizontal cu presiune constanta de tip Keihin respectiv un carburator cu dublu-corp tot de tip Keihin (varianta T). Racirea motorului este pe aer, admisia aerului facandu-se printr-un filtru uscat.
Sistemul de ungere dispune de filtru de ulei pe circuitul principal.
Automobilul dispune de tractiune pe puntea fata.
Transmisia este alcatuita dintr-o cutie de viteze manuala in patru trepte sincronizate cu craboti asociata unui ambreiaj monodisc uscat cu arc diafragma.
De asemenea modelul a fost disponibil si cu o cutie de viteze automata in trei trepte cu convertizor hidrodinamic de cuplu.
La ambele tipuri de transmisii, schimbatorul de viteze este pozitionat central la baza bordului.
Caroseria este de tip autoportanta.
Suspensia pe puntea fata fiind de tip lonjeron McPherson cu balansiere transversale si bara antiruliu cu articulatii elastice si arcuri elicoidale.
Puntea spate de tip rigid dispune de arcuri semieliptice si amortizoare telescopice.
Trenul de rulare dispune de un sistem de franare pe tamburi la ambele punti.
Sistemul de directie este clasic avand caseta de directie mecanica de tipul cu cremaliera.
Masa proprie este repartizata 65% pe puntea fata si 35% pe cea spate.

Dimensiunile sale sunt:
(L *l *h): 2.995mm * 1.295mm * 1.340mm la un ampatament de 2.000mm si o garda de sol de 170mm.
Dimensiunile interiorului sau sunt:
(L*l*h): 1.535m (1.560mm TOWN) * 1.115m * 1.125m.
Greutatea sa totala se situeaza intre 535kg-560kg (toate versiunile si variantele).

De-a lungul timpul, modelul avea sa cunoasca numeroase revizuiri astfel ca in primavara anului urmator de la lansare,1968, modelul este supus unor operatii de imbunatatire.
Inceputul acesteia avea sa fie dat in luna Mai cand este lansata pe piata versiunea cu cutie automata in trei trepte denumita Hondamatic (N360AT).
Aceasta dotare reprezinta un noutate la aceasta clasa de automobile chiar si pentru piata nipona, modelul N360 devenind astfel prima masina cu o asemenea dotare.
Pentru inceput aceasta versiune este disponibila pentru cele trei variante existente, denumite deci N360AT, N360ATM si N360ATS. In luna August aceasta fiind disponibila si pentru varianta Sunroof (varianta cu plafon textil).
Cele trei trepte disponibile sunt: 1, 2, 3, D, N, R si P cu schimbator de viteze pe coloana volanului. Restul detaliilor tehnice sunt asemanatoare cu cele ale variantelor intai lansate dar cu exceptia anumitor detalii valorice corespunzatoare.
A doua noutate remarcabila a anului in curs avea sa fie lansarea pe piata, in luna iulie a aceluiasi an, a variantelor G (N360G), Sunroof si E (N600E).
Prima dintre acestea reprezinta varianta de varf a modelului si avea sa fie comercializata la un pret de pornire de 388.000 yen. Printre dotarile ei se numara: tot ce-a fost enumerat mai sus alaturi de geamuri atermice, tahometru, contor kilometri zilnici cu contur sport, volan sport imbracat in piele, stergatoare de parbriz in doua viteze, lampi de ceata, bricheta, lampa pentru citire, centura de siguranta, praguri laterale protectoare, toba de esapament finala cromat, cotiera fata, oglinzi sport, usi captusite, parasolar pentru locul din dreapta si capacele rotilor in design nou.
Denumirea sa este abrevierea cuvantului "Gorgeous" din limba engleza pentru "superb" si i se datoreaza dotariilor sale atat luxoase la aceasta clasa cat si cu o usoara tenta sportiva.
Cea din urma nu este altceva decat versiunea cu motor de 600cmc intalnita la export, la care denumirea sa insemna Economy si avea sa fie comercializata la un pret de pornire de 378.000 yen.
Avand in vedere capacitatea motorului ce depaseste limita de 360cmc in care se inscriu automobilele de clasa Kei Car si deci lipsa de facilitati rezervate acestora, varianta E este sortita esecului inca din start, mai putin de 1.500 de unitati avand sa fie vandute pe piata autohtona.

Referitor la versiunea Sunroof, aceasta reprezinta o caroserie tip "semi-cabrio" cu plafon textil de dimensiunea 710mm * 705mm, la care detaliile tehnice sunt asemanatoare cu cele ale variantelor mai sus enumerate, cu exceptia anumitor detalii valorice.
Aceasta versiune avea sa fie disponibila in toate cele cinci variante si anume: N360M Sunroof (incepand de la 343.000 yen), N360S Sunroof (incepand de la 388.000 yen), N360AT Sunroof (incepand de la 388.000 yen), N360ATM Sunroof (incepand de la 428.000 yen) si N360ATS Sunroof (incepand de la 428.000 yen).
Dupa o intreaga serie de noutati care mai de care mai interesante, urmeaza o scurta pauza de aproape doua luni, cand in luna septembrie este lansata pe piata versiunea T. Aceasta denumire este abrevierea cuvantului " Touring" din limba engleza si i se datoreaza dotarilor sale concepute pentru un inalt confort.
Avea sa fie ultima noutate demna de consemnat a anului 1968 legata de acest model si poate si cea mai importanta. Aceasta deoarece noutatea principala se afla sub capota sa, acolo unde se regaseste motorul de 36CP cu carburatorul dublu-corp si implicit diferentele tehnice de rigoare.
Variantele in care este disponibila aceasta versiune se numesc: N360T (incepand de la 328.000 yen), N360TS (incepand de la 373.000 yen), N360TM (idem) si N360TG (incepand de la 403.000 yen).
Dar din cele patru culori ale exteriorului sau, numite mai sus, ultimele trei nu supravietuiesc pana la sfarsitul anului, alte cinci facandu-si insa aparitia.
Astfel ca cele sase culori disponibile incepand cu toamna anului 1968, se numesc: Light Scarlet, Ceramic White, Spring Yellow (exclusiv pe varianta Deluxe), Aurora Green (pentru toate variantele cu exceptia Standard si Custom), Sealer Gold Metallic (exclusiv pe variantele Super Deluxe si S) si Wet Sand Metallic (exclusiv pe varianta Custom).

Odata cu inceputul anului 1969 isi face debutul pe piata autohtona versiunea usor modificata, numita in cercurile fanilor si posesorilor dar nu si oficial, NII(360).
Alaturi de aceasta se lanseaza si variantele asemanatoare ale celorlalte doua forme de caroserie, LN360 si TN360, supranumite acum LNII360 respectiv TNII360.
Modificarile aduse acesteia sunt aproximativ echivalentul unui facelift, astfel ca designul interior, exterior si partea de dotari sunt cele privite de aceasta masura, partea tehnica pastrandu-se in continuare.
Printre cele mai vizibile elemente modificate sunt emblema firmei de pe grila radiatorului, acum pe fond rosu sau grila radiatorului a variantelor S si T, acum lipsita de elementele cromate din interiorul ei. Tot cu aceasta ocazie este introdusa o noua culoare la exterior, Silver Sky Metallic, alaturi de cele sase existente.
La interior, bordul are parte de mici retusuri, lista dotarilor insa avea sa cunoasca mici adaugari la variantele mai bogate.
Astfel, variantei Standard ii sunt adaugate sistemul de ventilatie, tetiera scaun sofer, centura de siguranta in doua puncte pentru locul soferului, lumina avarii si aparatori de noroi la rotile din fata. Aceasta la un pret de pornire de 313.000 yen.
Variantei Deluxe ii sunt adaugate un nou tablou de bord circular, covor podea, parasolar pentru locul din dreapta si anvelope cu talon alb.
Varianta R Deluxe, lansata pe piata in luna octombrie a anului 1969, dispune in plus fata de varianta Deluxe careia ii este superioara, o singura dotare si anume, scaunele rabatabile.
Variantei Super Deluxe (SDX) ii sunt adaugate: tabloul de bord in imitatie de lemn, geamuri atermice, radio auto, bancheta din spate rabatabila, bricheta, tetiera pentru scaunul pasagerului, stergator parbriz in doua viteze, aparatori de noroi la rotile din spate, claxon in doua tonuri, protectie praguri laterale pe interior si fante de aerisire pentru locurile din spate.
Variantei Custom ii sunt adaugate: un al treilea ceas de bord ca si turometru, volan sport imbracat in piele, maciulia schimbatorului de viteze din lemn, lampa de ceata, cotiera fata integrata in usa, centura de siguranta pentru locul pasagerului, oglinzi exterioare sport, terminatia tobei de esapament cromata, anvelope cu talon alb si lanterna.
Variantei S ii sunt adaugate: maneta schimbatorului de viteza ingradita in consola separata si volan sport (imbracat in piele).
Tot cu ocazia unui nou inceput, au loc usoare schimbari atat in privinta denumirilor versiunilor disponibile cat si in paleta culorilor, atat la interior cat si la exterior.
Asadar noile versiuni se numesc: Standard, Deluxe, Super Deluxe, Custom si S. Noile culori se numesc: Aurora Green (pentru toate versiunile cu exceptia Standard si Custom), Light Scarlet (pe toate versiunile cu exceptia celei Custom), Ceramic White (cu exceptia versiunii Custom), Spring Yellow (exclusiv pe varianta Deluxe), Sealer Gold Metallic ( doar pe versiunile Super Deluxe si S), Wet Sand Metallic si Silver Sky Metallic (exclusiv pe varianta Custom).
In toamna aceluiasi an, odata cu lansarea pe piata a versiunii R Deluxe sunt agaugate in oferta si doua noi culori ale exteriorului: M White (exclusiv pe R Deluxe) si Green Metallic (doar pe variantele R Deluxe, Super Deluxe si Custom).
La interior aveau sa fie disponibile patru culori: black, maroon, gray si brown. Tapiteria scaunelor a fost exclusiv din piele sintetica.
Preturile modelului suferisera si ele usoare modificari, astfel ca cele sase variante costau intre 313.000yen si 375.000yen.
Cele sase variante Touring costau intre 328.000yen si 390.000yen iar cele cinci variante Automatic costau intre 358.000yen si 443.000yen.

La inceputul anului 1970 isi face debutul pe piata autohtona a doua evolutie a modelului de succes, N360, supranumit acum NIII360.
Alaturi de aceasta se afla si evolutiile asemanatoare ale celorlalte versiuni de caroserie, LNIII360 si TNIII360.
Acesta aduce cu el noutati demne de remarcat precum capota si hayonul reproiectate, trei noi culori ale exteriorului (pentru inceput Olive Green Metallic urmata cateva luni mai tarziu de Hello Pink Metallic si Forest Gray Metallic), lampi de semnalizare noi si la o marime mai mare, dotari ce includ cele mai noi echipamente de siguranta la clasa sa (lampi de stationare si lumini de avertizare), adaugarea de noi dotari ale echipamentelor de baza, panou de bord reproiectat si o cutie de viteze revizuita (treapta a IV-a de viteze devine sincronizata).
Asadar varianta Standard dispune ca noutati de buzunare laterale la scaunele din spate, torpedou, tetiera pentru locului co-pilotului, parasolar (partea soferului), scaune fixe, tablou de bord cu tahomentru de forma dreptunghiulara si culoare neagra cu efect anti-orbire si maner usa pe argintiu. Aceasta la un pret de pornire de 318.000 yen.
Varianta Deluxe dispune ca noutati de: stergator (intr-o singura treapta viteza), buzunar lateral scaun spate, torpedo, bricheta si lanterna de citit. Aceasta la un pret de pornire de 348.000 yen.
Varianta Super Deluxe dispune ca noutati de: stergatoare de parbriz in doua trepte de viteze, tetiera scaun pasager, inclinare scaune, radio auto, interior cu usile captusite, claxon in doua tonuri, sticla atermica, protectie pentru pragurile laterale si aripi la toate cele patru roti. Aceasta la un pret de pornire de 380.000 yen.
Varianta Custom dispune ca noutati de: centura de siguranta pentru locul pasagerului, rabatare scauanelor, al III-lea ceas pe post de turometru, volan sport (din imitatie de lemn), cap schimbator viteze din lemn, lanterna pentru citit si pneuri pe 4PR cu talon alb ingust. Aceasta la un pret de pornire de 405.000 yen.
Varianta S-TYPE dispune ca noutati de: maneta schimbatorului de viteza ingradita in consola separata si volan sport imbracat in piele. Aceasta la un pret de pornire de 382.000 yen.
Versiunea T a fost disponibila in toate cele sase variante mai sus numite alaturi de cele trei variante ale versiunii Sunroof (Deluxe, R Deluxe si S). Acestea pot si recunoscute foarte usor dupa aspectul exterior, mai exact dupa grila radiatorului de culoare inchisa.

La inceputul primaverii aceluiasi an, isi face aparitia pe piata autohtona si versiunea Automatic, impreuna cu a modelelor LNIII360 AT, 1300 Sedan A/T si 1300 Coupe A/T. Aceasta este supusa unor mici modificari tehnice precum sensibila modificare a numarului de cai putere ai motorului sau, acum la 30CP in loc de 31CP.
Aceasta este disponibila in doua variante, Deluxe si Custom.
Culorile disponibile la interior si la exterior aveau sa se mentina pana la sfarsitul carierei sale.
Varianta Custom avea sa fie disponibila in culorile: Ceramic White (cu interior pe Deep Maroon si Black), Forest Green Metallic (cu acelasi doua culori la interior alaturi de bordul in culoarea Lucette Red), November Blue Metallic (cu interior pe Rich Brown), Silver Sky Metallic (cu interior pe Rich Brown) si Olive Green Metallic (cu interior pe Deep Maroon si Black alaturi de bordul in culoarea Lucette Red).
Varianta Deluxe avea sa fie disponibila in culorile: Ceramic White (cu interior pe Black), Tony Yellow (cu interior pe Black), Arabian Gold Metallic (cu interior pe Black), Timbered Green Metallic (cu interior pe Rich Brown) si Hello Pink Metallic (cu interior pe Gray alaturi de bordul in culoarea Vesper Blue).
Targetul lunar de vanzari avea sa fie stabilit la 5.000 unitati pentru intreaga serie N.

Incepand cu luna septembrie a aceluiasi an, este lansata pe piata o ultima varianta modificata a acestui model de succes, fara insa a-si mai schimba titulatura.
Modificarile aduse modelului sunt minore si privesc culorile disponibile atat la interior cat si la exterior dar si preturile sale.
Numarul variantelor disponibile ramane neschimbat, adica sase variante de baza dotate cu motorul cu un singur carburator si oferite la preturi intre 320.000yen si 384.000yen respectiv versiunea Sunroof in aceleasi variante si comercializate la preturi intre 350.000yen si 414.000yen.
Versiunea T ce dispune de motorul cu carburator dublu-corp dispune de aceleasi variante doar ca la preturi situate intre 335.000yen si 422.000yen. Respectiv versiunea Sunroof ce dispune de cinci din cele sase variante posibile, varianta luxoasa Custom nefiind existenta aici, situate la preturi intre 365.000yen si 429.000yen.
Versiunea Automatic, disponibila acum in variantele R Deluxe, Sunroof si Custom avea sa fie oferita la preturi cuprinse intre 391.000yen si 440.000yen.
La interior, modelul nu avea sa mai dispuna decat de doua culori, black si brown.
La exterior acesta mai dispune doar de noua culori, Ceramic White, M White, Forest Gray Metallic si Hello Pink Metallic fiind scoase din oferta.
Cele mai populare culori aveau sa fie Pack White, Arabian Gold Metallic, Tony Yellow si Timbered Green Metallic.
Versiunea Touring avea sa dispuna doar de sapte culori la exterior, Spring Yellow si Timbered Green Metallic nefiind oferite in cazul de fata.
Modelul avea sa ramana disponibil in oferta constructorului nipon pana la sfarsitul anului 1971, lichidarea de stocuri avand sa dureze pana in primavara anului urmator.
Un pas logic daca ne gandim ca la jumatatea anului 1971 fusese lansat pe piata modelul Life, model ce se vrea un urmas demn al acestuia de fata.

Tot incepanad cu luna septembrie a anului 1970 si intamplator sau nu, dupa exact un milion de unitati produse, avea sa-si faca aparitia pe piata autohtona si versiunea NIII TOWN.
Aceasta versiune mai bogat dotata fata de versiunea paralela NIII360, este conceputa in principal pentru transportul citadin, de aici si reducerea puterii la 27CP.
De aceasta reducere avea sa aiba parte si versiunea Automatic disponibila pe mai departe in cele doua variante deja cunoscute si in aceleasi noua culori la exterior.
Alte noutati sau diferente fata de versiunea paralela, demne de consemnat, ar fi greutatea totala care poate insuma pana la 20kg mai putin, viteza maxima de 105km/h si deci mai mica cu 10km/h si nu in ultimul rand cei 20mm in plus ai lungimii cabinei pasagerilor.
Pentru inceput, numarul variantelor este stabilit la patru, Deluxe, R Deluxe, Super Deluxe si Custom.
Culorile exteriorului sau sunt: Pack White, Carolin Yellow, Platinum Silver Metallic, Arabian Gold Metallic, Olive Green Metallic, Timbered Green Metallic, November Over Blue Metallic si Lilac Pearl Metallic.
Cele ale interiorului sunt: Black, Rich Brown si Deep Maroon.
Preturile sale aveau sa fie cuprinse intre 368.000yen si 427.000yen.
De-a lungul disponibilitatii sale pe piata, versiunea TOWN nu avea sa mai cunoasca nici un fel de modificari demne de consemnat.
Aceasta avea sa fie disponibila asemeni versiunii paralele, NIII360, pana in primavara anului 1972, cand dupa 2.501 unitati produse in acel an, avea sa inceteze productia sa.
Concurenta sa din tara natala e reprezentata de modele precum Daihatsu Fellow SS, Mazda 360, Fuji Juko (Subaru 360) si Suzuki Fronte 360.
La sfarsitul productiei intregii serii "N", care a durat mai bine de cinci ani, productia celor trei forme de caroserie (coach, coupe si combi), avea sa insumeze numarul de 1.165.144 unitati.
Cea mai bine vanduta varianta dintre toate cele descrise mai sus, a fost cea Deluxe.
Modelul este proiectat si dezvoltat in Japonia, fabricat fiind tot acolo intre anii 1967-1972 la propriile uzine din Sayama (prefectura Saitama).

Motorizarea modelului:

03.1967 - 12.1969

- 354cmc-SOHC - 31CP la 8.500rpm - 4TM
- 354cmc-SOHC - 31CP la 8.500rpm - 3TA (5.1968 - 03.1970)
- 354cmc-SOHC - 36CP la 9.000rpm - 4TM

01.1970 - 1972

- 354cmc-SOHC - 31CP la 5.500rpm - 4TM
- 354cmc-SOHC - 36CP la 9.000rpm - 4TM
- 354cmc-SOHC - 30CP la 8.500rpm - 3TA (03.1970 - 12.1970)
- 354cmc-SOHC - 27CP la 7.000rpm - 3TA (12.1970 - 12.1971)
- 354cmc-SOHC - 27CP la 7.000rpm - 4TM

Galerie foto:

1970-1972

Inapoi

 

HONDAFAN 2004-2024