Modelul L800 intrat in productie in luna august a anului 1966 si lansat pe piata nipona o luna mai tarziu, este evolutia logica si consecventa a modelului L700, model ce din pacate nu reusise sa satisfaca planurile inaltilor raspunzatori ai firmei.
Acesta face parte din asa-numita "Serie A" a automobilelor Honda fiind construit pe platforma modelului T360, tot de la el imprumutand si arhitectura diferitelor componente.
Dupa cum este si de asteptat, modelul L800 este pendantul modelului P800, acestea fiind modele gemene din aproape toate punctele de vedere inclusiv in privinta productiei.
Modificarile la care este supusa aceasta evolutie sunt putine si abia sesizabile, cum ar fi greutatea totala mai mica cu 15kg, sase cai-putere in plus, viteza maxima crescuta cu 10km/h, consumul de carburant scazut cu 3l la 100km parcursi, unghiul de panta maxima crescut cu un grad sau marirea valorii cuplului de la 5,8mkg la 4.500rpm la 6,3mkg la 4.500rpm.
Dar poate cea mai imbucuratoare veste la sosirea modelului pe piata avea sa fie montarea motorului de pe modelul S800, unul admirat atat de publicul larg cat si de cel de specialitate. Atata tot ca modelului de fata ii este adaugat un singur carburator cu presiune constanta in locul celor patru de pe modelul S800.
Pentru inceput modelul este lansat in doua variante, una standard si relativ slab dotata, denumita LA800 (usor de recunoscut dupa culoarea exteriorului sau in ton albastru deschis spre gri) si una mai bogat dotata, LM800 (usor de recunoscut dupa culorile exteriorului sau in ton albastrui).
Pe intreaga durata de viata, modelul a fost disponibil cu o dotare relativ spartana.
Dotari precum radio, incalzire centrala, spalare parbriz, parasolar pentru scaunul din dreapta, semnal inspectie, claxon in doua tonuri, centura de siguranta in trei puncte, scaune culisante cu spatar rabatabil fiind de gasit insa pe lista optionalelor.
Din punct de vedere stilistic, avem de-a face cu o creatie foarte simpla, tipica automobilelor comerciale.
Din punct de vedere tehnic modelul prefigureaza urmatoarele particularitati:
motorul in patru cilindrii cu doi arbori cu came in chiulasa (DOHC) si supape in cap este amplasat longitudinal in fata inclinat la 45'.
Acesta dispune de o chiulasa si bloc motor construite din aliaje usoare, camasile cilindrilor fiind de tipul umed, vilbrochenul avand trei paliere.
Sistemul de alimentare dispune de o pompa de benzina actionata mecanic si un carburator orizontal de tip Keihin Seiki.
Sistemul de ungere este cu carter sec, racirea este pe apa, admisia aerului facandu-se printr-un filtru uscat.
Automobilul dispune de o tractiune pe puntea spate printr-un ax cardanic si diferential cu ambreiaj monodisc uscat cu arc diafragma.
Transmisia sa dispune de o cutie de viteze manuala in patru trepte cu schimbator de viteze amplasat central.
Automobilul dispune de o caroserie autoportanta.
Suspensia pe puntea fata este de tip lonjeron McPherson cu balansier transversal cu arcuri elicoidale si suspensie telescopica.
Puntea spate este una de tip rigid ce dispune de arcuri semieliptice si amortizoare telescopice.
Trenul de rulare dispune de un sistem de franare cu tamburi la toate cele patru roti.
Sistemul de directie este asistat mecanic, caseta de directie fiind de tipul cu cremaliera.
Cele cinci culori disponibile la exterior s-au numit Surf Blue (LA800), Royal Red, Dark Gray Metallic, Ivory Yellow, Somerset Blue si Sax Blue Metallic (LM800), interiorul fiind disponibil intr-o singura varianta, pe negru.
Dimensiunile sale sunt:
(L *l *h): 3.690mm * 1.485mm * 1.400mm la un ampatament de 2.195mm si o garda de sol de 165mm.
Dimensiunile suprafetei de incarcare sunt:
(L *l *h): 1.235mm * 1.190mm * 0.845mm
Greutatea modelului se situeaza la 785kg, sarcina maxima de incarcare este de 400kg, viteza maxima este de 130km/h, raza de bracaj fiind de 4m, unghiul de panta maxima este de 22 '.
De-a lungul scurtei sale perioade cat a fost disponibil pe piata, modelul nu a cunoscut nici o noutate notabila.
Nu sunt disponibile detalii referitoare la targetul de vanzari propus de firma precum nici date referitoare la exportul sau pe pietele externe.
In Europa modelul nu a fost exportat niciodata dar aceasta forma de caroserie oarecum neobisnuita este intalnita pe modele mai putin cunoscute precum Austin 850 / 1100 Countryman si Sabra Sussita 12.
Pe piata autohtona, concurenta sa este reprezentata de modele precum Daihatsu Compass Van 1000 Deluxe (F40 VD), Datsun 520 & 521, Mitsubishi Colt 1000 Van si Toyota Publica Van Deluxe (UP26V-D).
Odata cu iesirea sa din fabricatie, in cursul verii a anului 1967, compania nipona nu va mai dispune de o caroserie de gen din clasa compacta pana in toamna anului 1974 cand avea sa fie lansat pe piata modelul Civic Van, modele LN360 si TN360 facand parte din clasa Kei Car.
Preturile sale s-au situat la 398.000yen (LA800) respectiv 438.000yen (LM800).
Modelul a fost proiectat si dezvoltat exclusiv in Japonia, tot acolo fiind si produs intre anii 1966-1967. Pentru inceput la propria uzina din Yamato (Yamato Plant devenita mai tarziu Wako Plant), mai apoi la cea din Sayama, ambele locatii cunoscute sub numele generic de Saitama Factory si situate in prefectura Saitama.
Motorizarea modelului:
- 791cmc-DOHC - 58CP la 8.000rpm.
Galerie foto:
